Conectează-te cu noi

Bulgaria

Europa de Est are unele dintre cele mai poluate orașe ale UE - Care sunt provocările cu care se confruntă regiunea și ce soluții există?

ACȚIUNE:

Publicat

on

Folosim înscrierea dvs. pentru a furniza conținut în moduri în care ați consimțit și pentru a ne îmbunătăți înțelegerea. Vă puteți dezabona în orice moment.

Potrivit Eurostat, cea mai mare concentrație de particule fine periculoase este în zonele urbane din Bulgaria (19.6 μg / m3), Polonia (19.3 μg / m3), România (16.4 μg / m3) și Croația (16 μg / m3), scrie Cristian Gherasim.

Printre statele membre ale UE, zonele urbane din Bulgaria dețin cea mai mare concentrație de particule fine, cu mult peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

La capătul opus al spectrului, Europa de Nord deține cele mai scăzute niveluri de poluare cu particule fine cu PM2,5 în UE. Estonia (4,8 ľg / m3), Finlanda (5,1 ľg / m3) și Suedia (5,8 ľg / m3), dețin locurile de top pentru cel mai curat aer.

PM2.5 este cea mai periculoasă dintre particulele fine poluante, cu un diametru mai mic de 2.5 microni. Spre deosebire de PM10 (adică particule de dimensiunea a 10 microni), particulele PM2.5 pot fi mai dăunătoare sănătății deoarece pătrund adânc în plămâni. Poluanții precum particulele fine suspendate în atmosferă reduc speranța de viață și bunăstarea și pot duce la apariția sau agravarea multor boli cronice și acute respiratorii și cardiovasculare.

România are unele dintre cele mai afectate zone din Uniunea Europeană de diferiți poluanți atmosferici.

Poluarea aerului

Potrivit unui studiu publicat în martie de platforma globală de calitate a aerului IQAir, România s-a clasat pe locul 15 printre cele mai poluate țări din Europa în 2020, iar capitala București a ocupat locul 51 la nivel mondial. Cea mai poluată capitală din lume este Delhi (India). Pe de altă parte, cel mai curat aer se găsește pe insulele din mijlocul oceanului, precum Insulele Virgine și Noua Zeelandă, sau în capitalele țărilor nordice Suedia și Finlanda.

publicitate

Vești proaste referitoare la România vin și de la compania de monitorizare a calității aerului, Airly, care a ales Polonia și România pentru unele dintre cele mai înalte niveluri de poluare de pe continent. Raportul a constatat, de asemenea, că Clujul, un alt oraș din România, nu este listat printre cele mai poluate orașe din UE și chiar ocupă locul de top în ceea ce privește poluarea cu dioxid de azot.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, poluarea aerului este cel mai mare risc pentru sănătate din Uniunea Europeană, cu aproximativ 379,000 de decese premature datorate expunerii. Centralele electrice, industria grea și creșterea traficului auto sunt principalele cauze ale poluării.

Uniunea Europeană a făcut apel la autoritățile locale să monitorizeze mai bine calitatea aerului, să identifice sursele de poluare și să promoveze politici care limitează poluarea prin reducerea traficului.

Bruxellesul a vizat deja România asupra poluării aerului. A lansat acțiuni legale cu privire la nivelurile excesive de poluare a aerului în trei orașe: Iași, București și Brașov.

Un ONG cu sediul la Londra, specializat în schimbări de comportament durabile, spune că în zonele urbane oamenii trebuie să ia decizii pentru un stil de viață care să favorizeze o calitate a aerului și un mediu mai bun: alegând să călătorească prin schimbul de mașini, cu biciclete sau scutere electrice, în loc de mașini.

De gestionare a deșeurilor

În Europa de Est, poluarea aerului, împreună cu gestionarea deficitară a deșeurilor și nivelurile scăzute de reciclare, au creat un amestec periculos. În România, lângă calitatea aerului, nivelul scăzut de reciclare impune autorităților locale să intervină.

Este infam că România este una dintre țările europene cu cele mai scăzute niveluri de reciclare a deșeurilor, iar autoritățile locale sunt obligate să plătească anual sume semnificative de bani în amenzi pentru nerespectarea reglementărilor UE de mediu. De asemenea, există o propunere legislativă care ar însemna că o anumită taxă pentru ambalajele din plastic, sticlă și aluminiu ar fi aplicată începând cu anul viitor.

EU Reporter a prezentat anterior cazul comunității Ciugud din centrul României, care își propune să recompenseze reciclarea utilizând o criptomonedă dezvoltată local.

Moneda virtuală, denumită în mod eponim CIUGUban - alăturând numele satului cu cuvântul românesc pentru bani - va fi utilizată în prima sa etapă de implementare numai pentru a rambursa cetățenilor care aduc recipiente de plastic la unitățile de colectare a reciclării. CIUGUban va fi acordat localnicilor care aduc ambalaje și cutii de plastic, sticlă sau aluminiu la centrele de colectare.

Comunitatea Ciugud răspunde într-adevăr la solicitarea UE de a comunitățile locale să intervină și să schimbe problemele lor de mediu.

După cum sa raportat anterior, în Ciugud prima unitate de acest tip care oferă bani pentru gunoi a fost deja înființată în curtea școlii locale. Într-o post pe Facebook al primăriei Ciugud, autoritățile au menționat că unitatea este deja plină cu deșeuri de plastic colectate și aduse acolo de copii. Proiectul pilot este implementat de administrația locală în parteneriat cu o companie americană, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de RVM (Reverse Vending Machines).

Când proiectul a fost lansat la începutul acestei luni, oficialii au menționat că abordarea abilă are menirea de a educa și încuraja în mod special copiii să colecteze și să recicleze deșeurile refolosibile. Potrivit comunicatului de presă, copiii sunt provocați să recicleze cât mai multe ambalaje până la sfârșitul vacanței de vară și să colecteze cât mai multe monede virtuale posibil. La începutul noului an școlar, monedele virtuale colectate vor fi convertite astfel încât copiii să poată folosi banii pentru finanțarea unor proiecte mici și activități educaționale sau extracurriculare.

Ciugud devine astfel prima comunitate din România care își lansează propria monedă virtuală. Efortul face parte dintr-o strategie locală mai largă de a transforma Ciugud în primul sat inteligent din România.

Ciugud intenționează să meargă și mai departe. În cea de-a doua fază a proiectului, administrația locală din Ciugud va stabili stații de reciclare în alte zone ale comunei, iar cetățenii ar putea primi în schimbul reducerilor de monede virtuale la magazinele din sat, care vor intra în acest program.

Primăria Ciugud analizează chiar posibilitatea ca, în viitor, cetățenii să poată utiliza monedele virtuale pentru a primi anumite reduceri de impozite, idee care ar include promovarea unei inițiative legislative în acest sens.

„România este pe locul doi în Uniunea Europeană când vine vorba de reciclare, iar asta înseamnă penalități plătite de țara noastră pentru nerespectarea obiectivelor de mediu. Am lansat acest proiect deoarece vrem să-i educăm pe viitorii cetățeni ai Ciugudului. Este important pentru copiii să învețe să recicleze și să protejeze mediul înconjurător, aceasta fiind cea mai importantă moștenire pe care o vor primi ", a declarat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud.

Vorbind la Reporter UE, Dan Lungu, reprezentantul primăriei, a explicat: „Proiectul de la Ciugud face parte din alte câteva eforturi menite să predea copiilor reciclarea, energia verde și protejarea mediului. Pe lângă CiugudBan, am înființat și o „Eco Patrol”, un grup de școlari care intră în comunitate și explică oamenilor importanța reciclării, cum se colectează deșeurile și cum să trăiască mai ecologic. ”

A spus Dan Lungu Reporter UE că doar prin implicarea copiilor au reușit să colecteze și să recicleze mai mult de la cetățenii Ciugud. A doua fază a proiectului va implica și un furnizor local, oferind în schimbul bunurilor și serviciilor CiugudBan localnicilor.

„Și în a treia parte a proiectului vrem să folosim CiugudBan pentru a plăti impozite și servicii publice”, a spus el. Reporter UE.

Rămâne de văzut că astfel de proiecte la scară redusă în întreaga Europă ar fi suficiente pentru a aborda eficient provocările de mediu cu care se confruntă Europa de Est.

Trimiteți acest articol:

EU Reporter publică articole dintr-o varietate de surse externe care exprimă o gamă largă de puncte de vedere. Pozițiile luate în aceste articole nu sunt neapărat cele ale EU Reporter.
publicitate

Trending