Conectează-te cu noi

Azerbaidjan

Normalizarea relațiilor dintre Azerbaidjan și Armenia

ACȚIUNE:

Publicat

on

Folosim înscrierea dvs. pentru a furniza conținut în moduri în care ați consimțit și pentru a ne îmbunătăți înțelegerea. Vă puteți dezabona în orice moment.

Summitul Parteneriatului Estic de săptămâna trecută de la Bruxelles a facilitat discuții constructive între președintele azer Ilham Aliyev și prim-ministrul armean Nikol Pashinyan, marcând o piatră de hotar pentru pacea durabilă în regiunea Caucazului de Sud. scrie dr. Ceyhun Osmanlı, co-fondator al Mișcării Verzi din Azerbaidjan, fost deputat și analist pe relații internaționale și economie politică.

Inițiativa de pace a președintelui Consiliului European, Charles Michel, a fost văzută ca o contribuție semnificativă la normalizarea relațiilor dintre cei doi vecini, ceea ce poate duce la un acord de pace cuprinzător, la delimitarea și demarcarea frontierelor acestora (pe care UE le va sprijini printr-o misiune de experți a UE). și asistență tehnică), măsuri consolidate de consolidare a încrederii, stabilirea de contacte interpersonale și construirea unei infrastructuri de transport esențiale, în special a conexiunii feroviare din Azerbaidjan prin Armenia până în Republica Autonomă Nahcivan, cunoscută și sub numele de Coridorul Zangazur.

Michel a felicitat măsurile luate de ambii lideri pentru a asigura detensionarea tensiunilor în urma recentelor ciocniri armate de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan. În special, a fost recunoscută stabilirea cu succes a unei legături de comunicare directă între miniștrii apărării din ambele țări, facilitată de președintele Michel, în timp ce recenta eliberare a zece deținuți armeni de către Azerbaidjan și predarea tuturor hărților minelor rămase de către Armenia au fost salutate. .

În urma războiului de 44 de zile, care a pus capăt ocupației armene de 30 de ani a regiunii azeră, recunoscută internațional, Karabakh, Armenia, Azerbaidjan și Rusia au semnat un acord tripartit la 10 noiembrie 2020, dar până de curând au fost raportate încălcări sporadice la Frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan și problemele nerezolvate au continuat să constituie o amenințare la adresa stabilității regionale. Normalizarea relațiilor a fost susținută și de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), unde președintele Aliyev s-a întâlnit luna aceasta cu secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, precum și Consiliul Nord-Atlantic cu toți cei 30 de aliați. Subliniind „importanța dialogului și a înțelegerii în parteneriatul NATO cu Azerbaidjan”, Stoltenberg a declarat că „Azerbaidjanul a adus contribuții importante la fosta noastră misiune în Afganistan. Iar forțele azere au jucat un rol important în asigurarea securității aeroportului din Kabul în timpul evacuării din această vară”.

Aceste evoluții pozitive recente de la Bruxelles, precum și un Grup OSCE Minsk redefinit în conformitate cu noua realitate geopolitică pentru a sprijini reluarea dialogului direct între cele două țări ar putea contribui la crearea unei atmosfere pașnice în Caucazul de Sud în viitorul apropiat. Aceasta este o veste bună pentru președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev, a cărui popularitate a atins apogeul în timpul războiului. Prin de-ocuparea pământurilor ancestrale ale Azerbaidjanului, el a restabilit justiția istorică - nu numai pentru 1 milion de IDP și refugiați azeri, care au fost strămutați în timpul conflictului prelungit, ci și pentru întreaga națiune, care condamna încălcarea armeană a dreptului internațional în ciuda faptului că mai multe rezoluții ale Națiunilor Unite (ONU), ale Parlamentului European, ale Consiliului Europei și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) care cer retragerea imediată a armatei armene din Nagorno-Karabah și din cele șapte regiuni din jur. Acum, el este pe cale să devină un simbol al păcii, stabilității și securității în regiune.

Ghidat de interesele sale naționale, inclusiv de principiile bunei vecinătăți, coexistenței pașnice și cooperării egale, Azerbaidjanul a implementat o politică externă multi-vectorală încă de la independența sa față de Uniunea Sovietică. Republica Azerbaidjan este un membru cu drepturi depline al tuturor organizațiilor internaționale interguvernamentale importante, cum ar fi ONU, OSCE și Comunitatea Statelor Independente (CSI). Deși este ancorat în Europa prin calitatea de membru al Consiliului Europei și al altor mecanisme de cooperare, Azerbaidjanul este și membru al Organizației pentru Cooperare Islamică (OCI), care unește țările lumii islamice. Înțelepciunea și pragmatismul acestei politici se reflectă în faptul că Azerbaidjanul nu este reprezentat în alianțele militare, preferând cooperarea multilaterală mai degrabă decât confruntarea în bloc, așa cum demonstrează apartenența Azerbaidjanului la Mișcarea Nealiniate. Azerbaidjanul găzduiește, de asemenea, numeroase inițiative culturale, sportive și sociale, inclusiv primele Jocuri Europene „Baku-2015” și Jocurile Islamice din 2017, precum și forumuri despre multiculturalism, dialog interconfesional și toleranță religioasă.  

Președintele Aliyev, care va împlini 60 de ani pe 24 decembrie, a preluat funcția de președinte de la tatăl său Heydar Aliyev (cunoscut și ca părintele fondator al națiunii) în 2003. De la începutul anilor 2000, Azerbaidjanul a cunoscut o transformare majoră. A făcut progrese remarcabile în reducerea sărăciei și creșterea prosperității comune. Ratele ridicate de creștere economică, creșterea ocupării forței de muncă și creșterile mari ale salariilor reale au contribuit toate la acest declin al sărăciei și la extinderea clasei de mijloc. Potrivit Băncii Mondiale, „După o perioadă de volatilitate economică din 2015, după o scădere dramatică a prețurilor petrolului, Azerbaidjan a intrat într-un program ambițios de diversificare economică și a raportat ulterior o creștere economică continuă”, inclusiv o creștere a produsului intern brut (PIB) de la 5.3 miliarde USD în 2000 la 42.6 miliarde USD în 2021.

publicitate

Agenția internațională de rating Moody's a confirmat ratingul de credit al Azerbaidjanului la Ba2, prezicând că situația s-a schimbat de la „stabil” la „pozitiv”. Aceasta reflectă capacitatea conducerii azere de a crește stabilitatea profilului de credit al țării. În plus, conform Indexului Libertății Economice 2021 compilat de Fundația Heritage, Azerbaidjanul a urcat cu 6 locuri, clasându-se pe locul 38, chiar sub Belgia și Spania. Poziția Azerbaidjanului în raportul Doing Business al Băncii Mondiale se îmbunătățește de la an la an. În timp ce țara a ocupat locul 71 în ratingul Doing Business al Băncii Mondiale în 2012, atunci s-a clasat pe locul 34 dintre 190 de economii în ceea ce privește ușurința de a face afaceri în 2021.

În plus, Azerbaidjan implementează un program de stat privind educația tinerilor azeri din străinătate, care este finanțat parțial de Fondul de petrol de stat al Republicii Azerbaidjan. Țara a făcut, de asemenea, progrese semnificative în implementarea politicii de gen și în protejarea drepturilor și intereselor legitime ale femeilor, în timp ce s-a angajat în inițiative importante de mediu implementate de Dialogul Internațional pentru Acțiune de Mediu (IDEA). Normalizarea relațiilor dintre Azerbaidjan și Armenia este de așteptat să îmbunătățească în continuare situația Azerbaidjanului în domeniul politicii externe, precum și în sferele economice, sociale și de mediu.

Trimiteți acest articol:

EU Reporter publică articole dintr-o varietate de surse externe care exprimă o gamă largă de puncte de vedere. Pozițiile luate în aceste articole nu sunt neapărat cele ale EU Reporter.

Trending