Conectează-te cu noi

China-UE

Previziunea 2025: relațiile UE-China pe fondul schimbărilor globale și a tensiunilor în creștere

ACȚIUNE:

Publicat

on

Pe măsură ce 2024 se apropie de sfârșit, relația dintre Uniunea Europeană (UE) și China se află la o răscruce. Odată definite de cooperarea economică pragmatică, interacțiunile lor sunt din ce în ce mai modelate de tensiuni geopolitice, competiție strategică și scepticism reciproc, scrie Colin Stevens.

Comerțul, tehnologia și influența globală rămân teme centrale, în timp ce acuzațiile de spionaj industrial, preocupările privind drepturile omului și disputele cu privire la vehiculele electrice (EV) au tensionat și mai mult legăturile.

Interdependența economică sub presiune

UE și China rămân parteneri comerciali importanți, comerțul bilateral depășește 700 de miliarde EUR anual. Companiile europene se bazează în mare măsură pe producția chineză, în timp ce China este o piață cheie pentru bunuri de lux, automobile și tehnologie europeană. Cu toate acestea, 2024 a văzut tensiunile comerciale se adâncesc, în special în sectorul EV în plină dezvoltare.

Dispute EV și căutarea dominației

Dominația Chinei pe piața vehiculelor electrice a declanșat alarme în Europa. Producătorii chinezi de vehicule electrice, sprijiniți de subvenții guvernamentale substanțiale, au făcut incursiuni agresive pe piața europeană, oferind alternative la prețuri accesibile mărcilor locale. Comisia Europeană a răspuns lansând un anchetă antisubvenție în septembrie, acuzând Beijingul că denaturează concurența.

Această mișcare a marcat un punct de cotitură în relațiile comerciale. În timp ce UE a încercat să-și protejeze industria auto, China a denunțat ancheta ca fiind protecționistă, amenințând cu măsuri de represalii care ar putea afecta companiile europene care operează în China. Disputa subliniază rivalitatea strategică în creștere în tehnologiile verzi, ambele părți concurând pentru lider în tranziția la energia regenerabilă.

Coarda strânsă a Europei: partener și rival

Europa se confruntă cu un act de echilibru delicat în relația cu China. Pe de o parte, China este un partener comercial vital, oferind o piață masivă pentru mărfuri europene și lanțuri de aprovizionare critice pentru producție. Pe de altă parte, la Beijing postură geopolitică asertivă iar ambițiile sale percepute de a remodela ordinea globală au condus la preocupări privind securitatea, dependența economică și rivalitatea strategică.

Cazul pragmatic al cooperării

China este cea mai mare sursă de importuri a UE și a treia cea mai mare destinație de export. Industriile europene, în special în sectoare precum auto, mașini și produse farmaceutice, depind de consumatorii chinezi. În plus, rolul Chinei ca principal producător mondial de componente de energie regenerabilă, cum ar fi panouri solare și baterii EV, o face un partener esențial în tranziția Europei la energia verde.

publicitate

Amenințarea percepută

Cu toate acestea, Europa vede din ce în ce mai mult China ca un rival sistemic. Preocupările sunt multiple:

  1. Pârghie economică: dominația Chinei în lanțurile critice de aprovizionare, inclusiv mineralele pământurilor rare și semiconductorii, ridică temeri de supradependență.
  2. Ambiții geopolitice: influența în creștere a Beijingului prin inițiative precum Inițiativa Belt and Road (BRI) și parteneriatul său cu Rusia pe fondul conflictului din Ucraina provoacă interesele strategice ale Europei.
  3. Securitate cibernetică și spionaj: Acuzațiile de spionaj industrial și atacuri cibernetice care vizează industriile europene au alimentat neîncrederea.
  4. Drepturile omului și guvernare: Politicile Chinei din Xinjiang, Hong Kong și Tibet sunt în conflict cu valorile Europei privind drepturile omului, tensionând relațiile diplomatice.

Acuzații de spionaj și preocupări de securitate

În 2024, acuzațiile de spionaj industrial și atacuri cibernetice a erodat și mai mult încrederea. Agențiile europene de informații i-au acuzat pe agenții chinezi că vizează sectoare critice, inclusiv energia, telecomunicațiile și apărarea. Descoperirea unor presupuse dispozitive de supraveghere în misiunile diplomatice europene a dus la o dispută diplomatică, ambele părți făcând schimb de acuzații.

Accentul sporit al UE asupra securității cibernetice și a securității lanțului de aprovizionare a condus la un control mai strict al furnizorilor de tehnologie chinezi, inclusiv Huawei și ZTE. Mai multe state membre au accelerat planurile de a elimina treptat echipamentele chinezești din rețelele lor 5G, invocând riscuri de securitate națională. Aceste măsuri reflectă un efort european mai amplu de reducere a dependenței de tehnologia chineză, aliniindu-se cu presiunea SUA pentru o mai mare cooperare transatlantică în probleme de securitate.

Realpolitik: triunghiul SUA-China-Europa

Relația Europei cu China nu poate fi înțeleasă izolat; este profund influențată de Statele Unite. Washingtonul și-a intensificat apelurile pentru ca Europa să se alinieze la ea atitudine dură față de Beijing, în special în ceea ce privește tehnologie, comerț și drepturile omului. SUA au făcut lobby pentru restricții asupra investițiilor chineze și pentru o coordonare mai strânsă în ceea ce privește securitatea lanțului de aprovizionare, împingând Europa să adopte o linie mai dură.

Cu toate acestea, interesele economice ale Europei diferă adesea de prioritățile Washingtonului. Mulți lideri europeni rămân precauți în a antagoniza pe deplin China, recunoscând riscurile perturbării comerțului și invitând măsuri de răzbunare. Acest act de echilibru – menținerea legăturilor economice puternice cu China în timp ce abordează preocupările de securitate ale SUA – definește realpolitik-ul Europei.

Statura în creștere a Chinei ca putere mondială

Influența globală a Chinei continuă să crească, subliniind rolul său atât de partener indispensabil, cât și de concurent formidabil. În 2024, Beijingul s-a poziționat ca lider în comerțul global, tehnologia ecologică și dezvoltarea infrastructurii. Inițiativa Belt and Road s-a extins în noi regiuni, în timp ce diplomația chineză a jucat un rol cheie în medierea conflictelor din Orientul Mijlociu și Africa.

Alinierea Beijingului la Moscova a sporit preocupările europene, în special în ceea ce privește poziția sa față de Ucraina. Prin refuzul de a condamna acțiunile Rusiei și prin adâncirea legăturilor economice cu Moscova, China s-a poziționat ca o contrapondere a influenței occidentale.

Cooperare în mijlocul competiției

În ciuda tensiunilor, UE și China continuă să coopereze provocări globale precum schimbările climatice și sănătatea publică. În 2024, ambele părți și-au reafirmat angajamentele față de Acordul de la Paris și s-au angajat să colaboreze la inițiative de finanțare ecologică. Cu toate acestea, aceste zone de aliniere sunt din ce în ce mai umbrite de concurența strategică.

Perspective pentru 2025: pragmatism și posibilitate

Pe măsură ce 2025 se apropie, relația UE-China va rămâne definită de angajament pragmatic pe fondul divergenței strategice. Actul de frânghie al Europei – echilibrarea nevoii de bune relații comerciale cu realitatea de a vedea China ca o potențială amenințare – va deveni și mai precar. Evoluțiile cheie de urmărit includ:

  • Mai multe mutari catre diversificarea lanțurilor de aprovizionare europene și să reducă dependența de importurile din China.
  • Rezultatul anchetei antisubvenții a UE asupra vehiculelor electrice chinezești.
  • Posibile măsuri de represalii ale Chinei împotriva companiilor europene care operează în interiorul granițelor sale.

În ciuda acestor provocări, există loc de optimism. Complexitatea relației UE-China necesită o abordare atentă, măsurată și capete înțelepte pe ambele părți recunosc necesitatea unei coexistențe semnificative. Cooperarea în probleme critice precum schimbările climatice, sănătatea publică și stabilitatea globală oferă o bază pentru reconstruirea încrederii și formarea unui parteneriat mai echilibrat.

Dacă Europa și China își pot naviga în diferențele cu un angajament comun față de progresul global, viitorul ar putea ține nu doar concurență, ci și oportunități de colaborare care beneficiază ambele părți – și întreaga lume.

Autor

Colin Stevens a fondat Reporter UE în 2008. Are o experiență de peste 30 de ani ca producător TV și jurnalist. Este un fost președinte al Clubul de presă de la Bruxelles (2020-2022) și a fost distins cu un doctor onorific în litere la Școala de Afaceri Zerah (Malta și Luxemburg) pentru leadership în jurnalismul european.

Trimiteți acest articol:

EU Reporter publică articole dintr-o varietate de surse externe care exprimă o gamă largă de puncte de vedere. Pozițiile luate în aceste articole nu sunt neapărat cele ale EU Reporter.

Trending