Conectează-te cu noi

Bulgaria

Cancelarul german susține candidatura Bulgariei și României la Schengen

ACȚIUNE:

Publicat

on

Folosim înscrierea dvs. pentru a furniza conținut în moduri în care ați consimțit și pentru a ne îmbunătăți înțelegerea. Vă puteți dezabona în orice moment.

În timpul unui discurs la Universitatea Charles din Praga, cancelarul german și-a exprimat sprijinul pentru ca Bulgaria și România să adere la mult râvnitul spațiu Schengen.

În discurs Scholz notează că "Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și trebuie să o protejăm și să o dezvoltăm. Aceasta înseamnă, în plus, eliminarea decalajelor rămase și state precum Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate cerințele tehnice pentru calitatea de membru deplin".

Politicienii din România au fost încântați de vești având în vedere că în ultimii ani, Germania și Țările de Jos au fost principalii oponenți ai aderării României la spațiul Schengen, în timp ce Franța – care a avut inițial aceeași poziție – a devenit susținătoarea intrării României în spațiul Schengen.

Într-o postare pe Twitter, social-democratul Marcel Ciolacu, șeful Camerei Deputaților din România a scris că „familia socialiștilor europeni este singurul partid european care îi sprijină pe români”.

Președintele României, Klaus Iohannis, a salutat anunțul spunând și pe Twitter spunând că acesta a fost un obiectiv strategic pentru România

Anul trecut, Parlamentul European a cerut ca România și Bulgaria să primească statutul de membru cu drepturi depline în zona Schengen fără pașapoarte. O solicitare similară a făcut și Comisia UE, atunci când a propus o strategie pentru o zonă Schengen mai puternică, mai eficientă și mai rezistentă.

Cererea Bulgariei și României de a se alătura zonei de călătorie fără control a fost totuși o călătorie accidentată. După ce a fost aprobat de parlamentul european în iunie 2011, Consiliul de Miniștri a respins-o în septembrie a acelui an - guvernele francez, olandez și finlandez invocând îngrijorări cu privire la deficiențele măsurilor anticorupție și în lupta împotriva criminalității.

publicitate

În timp ce Franța a trecut să susțină oferta României, opoziția a continuat din partea Germaniei, Finlandei și Țărilor de Jos. În 2018, Parlamentul European a votat pentru o rezoluție care propune acceptarea ambelor țări, solicitând ca consiliul să „acționeze rapid” în această privință. La fel ca Bulgaria și România, Croația este, de asemenea, obligată din punct de vedere legal să adere la spațiul Schengen - dar fără un termen limită clar în vedere. În România, oficialii spun că țara este pregătită de ani de zile să adere la Schengen.

Intrarea în Spațiul Schengen fără călătorii ar aduce beneficii semnificative atât din partea Bulgariei, cât și a României.

Prin această aderare, cetățenii și transportatorii de marfă români și bulgari nu vor mai fi nevoiți să treacă prin procedura de control la frontieră cu statele membre în spațiul Schengen, ceea ce va duce la o scurtare semnificativă a timpilor de așteptare la frontieră. De exemplu, dacă România și Bulgaria intră și ele în Schengen, drumul spre Grecia nu va mai fi marcat de așteptări lungi la vama româno-bulgară și la vama bulgaro-greacă.

Decizia finală privind aderarea la zona Schengen este una politică și trebuie luată în unanimitate de toți membrii Consiliului European, care reunește șefii de stat sau de guvern din toate țările membre UE.

Trimiteți acest articol:

EU Reporter publică articole dintr-o varietate de surse externe care exprimă o gamă largă de puncte de vedere. Pozițiile luate în aceste articole nu sunt neapărat cele ale EU Reporter.

Trending