Conectează-te cu noi

Mediu inconjurator

Către un zero deșeuri UE?

ACȚIUNE:

Publicat

on

Folosim înscrierea dvs. pentru a furniza conținut în moduri în care ați consimțit și pentru a ne îmbunătăți înțelegerea. Vă puteți dezabona în orice moment.

28.08.2013-VG-Către-zero-deșeuriBy Laure de Hauteclocque

Europa se poate îndrepta către o economie care nu produce aproape nici un deșeu, spune Comisia Europeană. Acesta a prezentat un pachet politic care urmărește să înceapă Europa să se îndrepte spre o „economie circulară”.

Acest lucru diferă de modelele economice liniare convenționale în care cea mai mare valoare creată are o durată de viață finită, la sfârșitul căreia este aruncată sau distrusă. Economia circulară pune accentul pe obținerea practic a deșeurilor - produsele, materialele și alte forme de valoare sunt reutilizate sau reciclate.

Pachetul de politici constă dintr-un propunere de directivă revizuirea obiectivelor privind deșeurile; o comunicare privind economia circulară; la Comunicare privind oportunitățile de eficiență a resurselor în construcție; la Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă ecologice; și a Plan de acțiune verde pentru IMM-uri.

Propunerea legislativă: obiective sporite privind deșeurile

Potrivit Comisiei, politicile și obiectivele privind deșeurile reprezintă un factor cheie pentru trecerea la o economie circulară. Transformarea deșeurilor într-o resursă este o parte esențială a creșterii eficienței resurselor. În acest context, Comisia a prezentat o propunere de directivă, care stabilește noi obiective privind reciclarea deșeurilor cu un orizont 2030, simplifică legislația și asigură o mai bună punere în aplicare a legislației privind deșeurile de către statele membre. Directiva propusă revizuiește obiectivele de gestionare a deșeurilor din trei directive.

Modificările cheie în ceea ce privește Directiva 2008/98 / CE privind deșeurile sunt următoarele:

• Statelor membre li se solicită să ia măsuri adecvate de prevenire a deșeurilor și să reducă risipa de alimente cu cel puțin 30% între ianuarie 2017 și decembrie 2025:
• până cel târziu la 1 ianuarie 2015, reciclarea și pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor municipale ar trebui să crească la minimum 70% din greutate și;
• ar trebui instituit un sistem de avertizare timpurie. Potrivit Comisiei, acest sistem ar trebui să anticipeze dificultățile statelor membre de a atinge obiectivele și de a le oferi consiliere și asistență în ceea ce privește calea pe piste.

publicitate

În ceea ce privește Directiva 94/62 / CE privind ambalajele și deșeurile de ambalare, principalele modificări sunt:
• Un minim de 60% din greutatea tuturor deșeurilor de ambalaje ar trebui pregătit pentru reutilizare și reciclat până în 2020, 70% până în 2025 și 80% până în 2030;
• următoarele obiective minime pentru pregătirea reutilizării și reciclării ar trebui îndeplinite până în 2020 pentru fiecare dintre următoarele materiale conținute în deșeurile de ambalaje: 45% din plastic, 50% din lemn, 70% din metale feroase, 70% din aluminiu, 70 % sticlă și 85% hârtie și carton; până în 2025, aceasta ar trebui să ajungă la 60% din plastic, 65% din lemn, 80% din metale feroase, 80% din aluminiu, 80% din sticlă și 90% din hârtie și carton; până în 2030, aceasta ar trebui să ajungă la 80% din lemn, 90% din metale feroase, 90% din aluminiu și 90% din sticlă și;
• Directiva prevede, de asemenea, dispoziții privind un sistem de avertizare timpurie.

În ceea ce privește Directiva 1999/31 / CE privind depozitul de deșeuri, modificările cheie sunt următoarele:

• Depozitarea deșeurilor reciclabile (inclusiv materiale plastice, hârtie, metale, sticlă și deșeuri biodegradabile) ar trebui interzisă până în 2025;
• Depozitarea deșeurilor nepericuloase într-un an dat care depășește 25% din cantitatea totală de deșeuri municipale generate în anul precedent ar trebui interzisă și;
• Directiva prevede, de asemenea, dispoziții privind un sistem de avertizare timpurie.

Comunicarea privind o economie circulară

Comunicarea „Către o economie circulară: un program zero deșeuri în Europa” stabilește abordarea Comisiei față de economia circulară. Acesta explică modul în care inovația, noile modele de afaceri, proiectarea ecologică și simbioza industrială pot merge spre o economie și o societate cu deșeuri zero.

Pentru a dezvolta această economie circulară, comunicarea stabilește o serie de acțiuni. Comisia consideră că aceste acțiuni ar trebui să se concentreze pe următoarele aspecte:

Susținerea proiectării și inovației

Abordarea economiei circulare necesită reproiectarea produselor pentru a fi utilizate mai mult timp, reparate, modernizate, refabricate și reciclate. În acest context, Comisia propune: (a) să promoveze proiecte de inovare la scară largă și să încurajeze dezvoltarea competențelor și să sprijine aplicarea pe piață a soluțiilor inovatoare; (b) să stabilească un parteneriat consolidat pentru a sprijini cercetarea și inovarea; (c) să faciliteze dezvoltarea unor modele mai circulare pentru produse și servicii; și (d) să încurajeze principiul în cascadă în utilizarea durabilă a biomasei.

Deblocarea investiției

Comisia își propune să încurajeze investițiile în inovarea economiei circulare și să abordeze barierele din calea mobilizării mai multor finanțări private pentru eficiența resurselor. Prin urmare, Comisia propune: (a) să dezvolte metodologii pentru „teste de stres a resurselor” pentru companii și să exploreze potențialul pieței obligațiunilor de a canaliza finanțare suplimentară pentru proiectele de eficiență a resurselor; (b) să clarifice responsabilitățile de durabilitate ale instituțiilor financiare; și (c) să integreze în continuare prioritățile economiei circulare în finanțarea UE și să încurajeze statele membre să utilizeze finanțarea UE disponibilă în programe și proiecte privind economia circulară.

Sprijinirea afacerilor

Luând în considerare faptul că întreprinderile și consumatorii rămân actorii cheie în tranziția către o economie mai circulară, Comisia va: (a) stabili modalitatea de aplicare a utilizării măsurării impactului asupra mediului în proiectarea produselor și a proceselor; (b) să sprijine crearea de locuri de muncă și dezvoltarea competențelor printr-o cooperare consolidată a politicilor; și (c) să sprijine schimburile de bune practici la nivel internațional.

Simplificarea legislației privind deșeurile

Pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a legislației privind deșeurile și pentru a reduce disparitățile actuale dintre statele membre, Comisia dorește: (a) să abordeze suprapunerile dintre obiectivele privind deșeurile și să alinieze definițiile; (b) simplificarea obligației de raportare pentru statele membre; (c) să permită statelor membre să scutească IMM-urile sau să întreprindă colectarea și / sau transportul unor cantități foarte mici de deșeuri nepericuloase de la cerințele generale de autorizare sau înregistrare în conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile; (d) introduce rapoarte anuale printr-un singur punct de intrare pentru toate datele privind deșeurile; și (e) promovarea investițiilor directe în gestionarea deșeurilor.

Abordarea gestionării specifice a deșeurilor

Pentru a aborda provocările specifice legate de deșeuri legate de pierderea semnificativă a resurselor sau de impactul asupra mediului, Comisia își propune să: (a) propună un obiectiv aspirațional de reducere a deșeurilor marine cu 30% până în 2020; (b) elaborează un cadru comun de evaluare a UE pentru performanța de mediu a clădirilor (a se vedea secțiunea 3); (c) propune ca materialele plastice să fie interzise depozitelor de deșeuri până în 2025; și (d) să elaboreze un cadru de politici privind fosforul pentru a îmbunătăți reciclarea acestuia.

Obiective de eficiență a resurselor

Conform comunicării, un candidat pentru o țintă de productivitate a resurselor ar fi măsurat în funcție de PIB în raport cu consumul de materie primă. Acest obiectiv nu ar trebui să fie obligatoriu și ar trebui dezvoltat în contextul revizuirii Strategiei Europa 2020.

Comunicarea privind impactul asupra mediului al clădirilor

Eficiența resurselor nu se limitează la deșeurile municipale; implică, de asemenea, construcția și utilizarea clădirilor, motiv pentru care Comisia a prezentat o comunicare privind oportunitățile de eficiență a resurselor în sectorul construcțiilor. Obiectivul Comisiei este de a reduce impactul asupra mediului al clădirilor noi și renovate prin creșterea eficienței resurselor și îmbunătățirea informațiilor disponibile despre performanța de mediu a clădirilor.

Comisia consideră că există în sectorul construcțiilor o lipsă de date fiabile, comparabile și accesibile, pe care operatorii publici și privați ai UE pot analiza și analiza performanțele de mediu ale clădirilor. Comunicarea vizează abordarea acestui deficit de informații prin propunerea stabilirii unui cadru de indicatori care ar trebui utilizați pentru evaluarea performanței de mediu a clădirilor. Acești indicatori ar trebui să abordeze următoarele aspecte:

• Consumul total de energie;
• utilizarea materialului și impactul asupra mediului;
• durabilitatea produselor pentru construcții;
• proiectare pentru deconstruire;
• gestionarea deșeurilor din construcții și demolări;
• conținut reciclat în materiale de construcții;
• reciclabilitatea și reutilizarea materialelor și produselor de construcție;
• apa folosită de clădiri;
• intensitatea utilizării clădirilor și;
• confort interior.

Două planuri de acțiune: ocuparea forței de muncă ecologice și stimularea IMM-urilor ecologice

Pentru a dezvolta o abordare integrată a creșterii ecologice și a ocupării forței de muncă, Comisia a prezentat o inițiativă ecologică pentru ocuparea forței de muncă și un plan de acțiune ecologic pentru IMM-uri. Potrivit Comisiei, acestea ar coordona răspunsurile și instrumentele politice direcționate pentru a se asigura că agendele de ocupare a forței de muncă și de mediu converg și contribuie la atingerea obiectivului Europa 2020.

În ceea ce privește tranziția către o economie ecologică, cu emisii reduse de dioxid de carbon, energetică și eficientă din punct de vedere al resurselor, accentul ar trebui, conform Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă ecologice, să se concentreze pe anticiparea și stabilirea unor politici de competențe adecvate pentru a sprijini lucrătorii în abordarea schimbărilor structurale, asigurarea tranziția pieței muncii și consolidarea inițiativelor de guvernanță și de parteneriat. La nivel european și național, ar trebui adoptată o abordare integrată a sprijinirii ocupării forței de muncă în economie prin stabilirea acțiunilor politice.

Aceste acțiuni ar trebui să includă reducerea lacunelor de competențe și cunoștințe, anticiparea schimbărilor sectoriale, sprijinirea creării de locuri de muncă prin îndepărtarea impozitelor de la muncă, creșterea transparenței și a calității datelor pentru a îmbunătăți monitorizarea și promovarea dialogului social.

Odată cu planul de acțiune ecologic pentru IMM-uri, Comisia își propune să contribuie la reindustrializarea Europei prin creșterea competitivității IMM-urilor și prin sprijinirea dezvoltării afacerilor ecologice. Se bazează pe Planul de acțiune pentru ecoinovare (EcoAP), care oferă direcții pentru politica și finanțarea ecoinovării. Potrivit Comisiei, planul de acțiune se concentrează pe acțiuni la nivel european, care sunt concepute pentru a se potrivi și a consolida inițiativele ecologice existente pentru a sprijini IMM-urile la nivel național și regional în stabilirea unei serii de obiective și acțiuni care vor fi puse în aplicare.

Aceste acțiuni ar trebui să includă îmbunătățirea eficienței resurselor IMM-urilor europene, sprijinirea antreprenoriatului ecologic, exploatarea oportunităților lanțului de valori mai ecologice facilitarea accesului pe piață pentru IMM-urile verzi.

Pasii urmatori

Cele patru comunicări nelegislative au fost trimise Parlamentului European și Consiliului, care poate decide să răspundă în mod oficial. Directiva propusă va urma procedura legislativă ordinară.

 

Trimiteți acest articol:

EU Reporter publică articole dintr-o varietate de surse externe care exprimă o gamă largă de puncte de vedere. Pozițiile luate în aceste articole nu sunt neapărat cele ale EU Reporter.

Trending