Conectează-te cu noi

Sindicate

Sindicatele spun că Directiva privind salariul minim funcționează deja

ACȚIUNE:

Publicat

on

Folosim înscrierea dvs. pentru a furniza conținut în moduri în care ați consimțit și pentru a ne îmbunătăți înțelegerea. Vă puteți dezabona în orice moment.

Deși termenul limită pentru care statele membre să adopte Directiva privind salariile minime adecvate a Uniunii Europene nu este până în noiembrie, cercetările sindicale arată că deja crește ratele minime de salariu stabilite în diferite țări. Analiza a fost realizată de Institutul Sindical European (ETUI), centrul independent de cercetare și formare al Confederației Europene a Sindicatelor, care afilează sindicatele europene într-o singură organizație umbrelă europeană.

Un nou document de politică ETUI ilustrează faptul că Directiva privind salariile minime adecvate – chiar înainte de transpunerea sa oficială în legislația națională, al cărei termen limită este 15 noiembrie 2024 – are deja un impact asupra stabilirii salariului minim într-o serie de state membre ale UE, cum ar fi Bulgaria. , Croația, Germania, Ungaria, Irlanda, Letonia, România, Spania și Țările de Jos.

Cele mai recente date, disponibile de la începutul acestui an, arată o creștere nominală substanțială a salariului minim legal în 15 din cele 22 de țări UE în care salariul minim se bazează pe legislație (nu există un salariu minim legal în Austria, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia). Doi factori sunt esențiali în acest sens:

1. Nivelurile ridicate ale inflației continuă să prevaleze în UE, ceea ce face ca protejarea puterii de cumpărare a salariaților minime să fie o prioritate politică.

2. Multe state membre folosesc deja „pragul de dublă decență” din Directiva privind salariul minim adecvat recent adoptată (definit ca 60% din salariul mediu și 50% din salariul mediu).

Doar Slovenia îndeplinește în prezent acest prag de dublu decență, demonstrând necesitatea unor creșteri suplimentare substanțiale ale salariului minim în UE. Cu toate acestea, ETUI ilustrează modul în care acest prag influențează deja stabilirea salariului minim național și dezbaterile politice chiar înainte de a deveni lege națională.

Impactul pragului dublei decențe se manifestă în moduri diferite, cum ar fi introducerea principiului de 50% din salariul mediu în legislația bulgară, pragul dublu devenind o orientare politică în Croația, Cipru stabilind salariul minim la 60% din media și Irlanda și-a luat angajamentul de a face același lucru.

publicitate

În alte țări, Directiva informează deja dezbaterile naționale cu privire la adecvarea salariilor minime existente și oferă baza pentru campaniile sindicatelor de creștere a acestora.

Potrivit lui Torsten Müller, autorul documentului de politică ETUI Zorii unei noi ere? Impactul Directivei Europene asupra salariilor minime adecvate în 2024, „Directiva nu are ca scop definirea unor standarde obligatorii din punct de vedere juridic, ci furnizarea de cadre politice și normative de referință. Acest lucru se aplică și în cazul pragului dublu decență.

„Acest lucru înseamnă însă că semnificația reală a directivei depinde de utilizarea acesteia de către actorii naționali și de transpunerea ei efectivă în legislația națională. Prin urmare, lecția crucială învățată din experiența de până acum este că punerea în aplicare a directivei trebuie să fie luptată la nivel național de toți acei actori progresiști ​​care luptă pentru o mai mare convergență socială și mai puține inegalități salariale și sărăcie în muncă”.

Trimiteți acest articol:

EU Reporter publică articole dintr-o varietate de surse externe care exprimă o gamă largă de puncte de vedere. Pozițiile luate în aceste articole nu sunt neapărat cele ale EU Reporter.

Trending