Conectează-te cu noi

EU

#financialcrisis Raportul Curții de Conturi Europene analize Răspunsul Uniunii Europene la criza financiară 2008

ACȚIUNE:

Publicat

on

Folosim înscrierea dvs. pentru a furniza conținut în moduri în care ați consimțit și pentru a ne îmbunătăți înțelegerea. Vă puteți dezabona în orice moment.

crizăComisia Europeană nu a fost pregătită pentru primele cereri de asistență financiară în timpul crizei financiare din 2008, deoarece semnele de avertizare trecuseră neobservate, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene. Auditorii au constatat că Comisia a reușit să gestioneze programele de asistență care au dus la reformă, în ciuda lipsei sale de experiență, și ei indică o serie de rezultate pozitive. Dar ei identifică, de asemenea, câteva domenii de îngrijorare legate de gestionarea „în general slabă” de către Comisie a crizei: țările tratate diferit, controlul calității limitat, monitorizarea slabă a implementării și deficiențe în documentație.  

„Efectele crizei se fac și astăzi resimțite, iar programele de împrumut rezultate au ajuns de atunci la miliarde de euro”, a declarat Baudilio Tomé Muguruza, membrul Curții de Conturi Europene responsabil pentru raport. „Deci este imperativ să învățăm din greșelile care au fost făcute.”

Auditorii au analizat gestionarea de către Comisie a asistenței financiare acordate cinci state membre - Ungaria, Letonia, România, Irlanda și Portugalia. Aceștia au constatat că Comisia a reușit să își asume noile sarcini de gestionare; având în vedere constrângerile de timp, spun ei, aceasta a fost o realizare. Pe măsură ce criza s-a desfășurat, Comisia a mobilizat din ce în ce mai mult expertiza internă și s-a angajat cu o gamă largă de părți interesate din țările în cauză. Reformele ulterioare au introdus și o supraveghere macroeconomică mai bună.

Deși indică o serie de rezultate pozitive importante, raportul de audit detaliat identifică patru domenii principale de îngrijorare cu privire la gestionarea crizei de către Comisie: diferitele abordări utilizate, controlul limitat al calității, monitorizarea slabă și deficiențele documentației.

Rezultate pozitive importante: auditorii au remarcat că programele și-au îndeplinit obiectivele. Țintele de deficit revizuite au fost în mare parte îndeplinite. Deficitele structurale s-au îmbunătățit, deși într-un ritm diferit. Statele membre au respectat majoritatea condițiilor stabilite în programele lor, deși cu unele întârzieri. Programele au avut succes în stimularea reformelor. În cea mai mare parte, țările au continuat cu reformele cerute de condițiile programului și în patru din cele cinci țări, contul curent s-a ajustat mai repede decât se aștepta.

Abordări diferite: auditorii au găsit câteva exemple de țări care nu sunt tratate în același mod într-o situație comparabilă. În unele programe, condițiile pentru asistență au fost mai puțin stricte, ceea ce a ușurat conformitatea. Reformele structurale necesare nu au fost întotdeauna proporționale cu problemele cu care se confruntă sau au urmat căi foarte diferite. Țintele de deficit ale unor țări au fost relaxate mai mult decât ar părea să justifice situația economică.

Control limitat al calității: examinarea documentelor cheie de către echipele de program ale Comisiei a fost insuficientă în mai multe privințe. Calculele subiacente nu au fost revizuite în afara echipei, munca experților nu a fost analizată în detaliu și procesul de revizuire nu a fost bine documentat.

publicitate

Monitorizare slabă: Comisia a utilizat ținte de deficit bazate pe angajamente. Realizarea lor poate fi observată numai după ce a trecut un anumit timp. Acestea asigură coerența cu procedura de deficit excesiv, dar atunci când urmează să se ia o decizie privind continuarea programului, Comisia nu poate raporta cu certitudine dacă statul membru a îndeplinit efectiv obiectivul.

Deficiențe în documentație: Comisia a folosit un instrument de prognoză existent și destul de greoi, bazat pe foi de calcul. Documentația nu a fost orientată către întoarcerea în timp pentru a evalua deciziile luate. Disponibilitatea înregistrărilor s-a îmbunătățit, dar chiar și pentru cele mai recente programe lipseau unele documente cheie. Condițiile din memorandumurile de înțelegere nu s-au concentrat întotdeauna suficient pe condițiile generale de politică economică stabilite de Consiliu.

Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene:

  • stabilirea unui cadru la nivelul întregii instituții care să permită mobilizarea rapidă a personalului și a expertizei în cazul în care apare un program de asistență financiară
  • își supun procesul de prognoză unui control mai sistematic al calității
  • îmbunătățiți păstrarea înregistrărilor și acordați atenție acesteia în evaluarea calității
  • să asigure proceduri adecvate pentru evaluarea calității managementului și conținutului programului
  • include variabile în memorandumurile de înțelegere pe care le poate colecta cu decalaje scurte
  • să distingă condițiile după importanță și să vizeze reformele cu adevărat importante
  • oficializarea cooperării interinstituționale cu alți parteneri de program
  • face procesul de gestionare a datoriilor mai transparent
  • analiza în continuare aspectele cheie ale ajustării țărilor după închiderea programului.

 

Trimiteți acest articol:

EU Reporter publică articole dintr-o varietate de surse externe care exprimă o gamă largă de puncte de vedere. Pozițiile luate în aceste articole nu sunt neapărat cele ale EU Reporter.

Trending