Conectează-te cu noi

EU

Abordarea decalajului lingvistic într-un oraș central din România

ACȚIUNE:

Publicat

on

Folosim înscrierea dvs. pentru a furniza conținut în moduri în care ați consimțit și pentru a ne îmbunătăți înțelegerea. Vă puteți dezabona în orice moment.

Eliminarea decalajului multicultural nu este niciodată o sarcină ușoară. Dar Antal Arpad, primarul Sfântu Gheoghe și-a propus să facă exact asta. El vrea să deschidă un program care să îi ajute pe etnici români și maghiari să învețe limba reciprocă, scrie Cristian Gherasim.

În cadrul unei conferințe de presă recente, primarul a anunțat 1,000 de burse în valoare de aproximativ 200 EUR fiecare românilor și maghiarilor care doresc să participe la programul de învățare a limbilor străine.

„Am promis în timpul campaniei electorale că în acest mandat voi iniția programe pentru ca maghiarii să învețe limba română și românii să învețe limba maghiară și sunt foarte încântat că pot rezolva această problemă în colaborare cu Universitatea Babeș-Bolyai. Anul acesta, în bugetul municipalității Sfântu Gheorghe vom aloca o sumă de 1 milion de lei, din care vom sprijini o mie de oameni cu câte 1,000 de lei fiecare.Vrem ca acești oameni să își mărească nivelul de cunoaștere a limbii celeilalte comunități cu un nivel , deci cei care stau la bază să avanseze cu un nivel, iar cei care sunt la nivelul intermediar să atingă un nivel avansat. Cred că acest lucru este foarte important, iar aici studenții vor putea obține fonduri, dar și cei care se întorc la oraș după finalizarea studiilor universitare în alte orașe, sau poate în străinătate, și pot învăța română și, respectiv, maghiară ”, a explicat primarul Antal Árpád (ilustrat).

Orașul Sfântu Gheoghe situat în centrul României, în regiunea istorică a Transilvaniei, are o populație majoritar maghiară. În urma recensământului din 2011, 41,233 (74%) din 56,006 de locuitori ai orașului s-au clasificat ca etnici maghiari, 11,807 (21%) ca români, restul locuitorilor aparținând altor etnii.

Arpad a spus că ideea unui program de învățare a limbilor străine care să contribuie la eliminarea barierei de comunicare care există în Sfântu Gheorghe a început să prindă contur cu câțiva ani în urmă, în urma unui concurs local de eseuri.

Primarul speră ca programul să aducă comunitatea mai aproape și să obțină și beneficii economice. Universitatea locală va găzdui lecțiile de limbă care se adresează atât studenților, cât și persoanelor care se întorc în oraș după finalizarea studiilor în alte orașe sau țări.

Elevii vor susține un test la începutul și la sfârșitul programului. Sprijinul financiar de la Primăria Sfântu Gheorghe va fi condiționat de eforturile de îmbunătățire a competențelor lingvistice, a explicat dl Arpad.

publicitate

Exemple din întreaga lume

Cartierele din Melbourne găzduiesc una dintre cele mai diverse comunități din lume. În al doilea oraș ca mărime din Australia, puteți găsi majoritatea culturilor majore din lume, peste 100 de naționalități și tot atâtea limbi. Predarea bilingvă a fost începută în Melbourne în 1974, cu școli precum Școala Primară Footscray, școala primară Richmond vest, Școala primară Fitzroy care oferă programe bilingve, în plus față de limba engleză, programa este predată în vietnameză și mandarină.

Declarația națională pentru educația lingvistică în școlile australiene, introdusă în 2005, recunoaște în mod explicit importanța învățării altor limbi decât engleza. Unele dintre aceste programe sunt predate în școlile obișnuite, în timp ce altele sunt oferite prin școli de limbi etnice sau comunitare.

În Europa, Belgia are o istorie îndelungată în sprijinirea bilingvismului. Pe lângă cele trei limbi oficiale, multe alte limbi materne beneficiază de finanțare. De exemplu, predarea limbilor minoritare este disponibilă în Flandra din 1981. În comunitatea flamandă, în timp ce olandezul este limba oficială a educației, resursele suplimentare sunt alocate în cadrul programului Ministerului Educației și Formării „șanse egale pentru toți” pentru a preda non-olandez -vorbitorii de oameni.

În Spania, în timp ce spaniola este singura limbă cu statut oficial pentru întreaga țară, multe alte limbi au statut de cooficial sau recunoscut în anumite regiuni, iar o serie de limbi și dialecte neoficiale sunt vorbite în anumite părți ale țării. Planul național de acțiune al Spaniei pentru incluziune socială își propune să promoveze acorduri cu regiunile autonome pentru a dezvolta programe de predare bilingve și trilingve.

În întreaga Uniune Europeană, printre programele de finanțare Erasmus + și Europa Creativă, există diverse inițiative finanțate de UE care vizează susținerea predării limbilor regionale sau minoritare în școlile din Europa.

Trimiteți acest articol:

EU Reporter publică articole dintr-o varietate de surse externe care exprimă o gamă largă de puncte de vedere. Pozițiile luate în aceste articole nu sunt neapărat cele ale EU Reporter.

Trending