Pasagerii feroviari care au dreptul la rambursarea parțială a prețului biletului de tren în caz de întârziere semnificativă, chiar dacă sunt imputabili forței majore

Transportatorii nu se pot baza pe normele de drept internațional care le scutesc în cazurile de forță majoră de la plata unei compensații pentru pierderea suferită ca urmare a întârzierii pentru a evita obligația de restituire.

Regulamentul privind drepturile și obligațiile pasagerilor feroviari¹ prevede că răspunderea întreprinderilor feroviare în caz de întârziere este reglementată de regulile uniforme privind Contractul de transport internațional de călători și bagaje pe calea ferată², sub rezerva dispozițiilor aplicabile din regulament.

În conformitate cu regulile uniforme, care fac parte din legislația internațională și sunt reproduse în anexa la regulament, transportatorul feroviar este responsabil pentru pasager pentru pierderea sau pagubele rezultate din faptul că, din cauza întârzierii funcționării unei trenul, călătoria sa nu poate fi continuată sau continuarea călătoriei nu ar putea fi necesară în mod rezonabil în aceeași zi. Cu toate acestea, transportatorul este scutit de răspundere atunci când întârzierea este imputabilă forței majore, și anume, printre altele, circumstanțe care nu au legătură cu exploatarea căilor ferate pe care transportatorul nu le-a putut evita.

Regulamentul prevede că un pasager care se confruntă cu o întârziere de o oră sau mai mult poate solicita o rambursare parțială a prețului plătit pentru bilet de la întreprinderea feroviară. Valoarea compensației este de cel puțin 25% din prețul respectiv în cazul unei întârzieri cuprinse între 60 și 119 minute și 50% în cazul unei întârzieri de 120 minute sau mai mult. Regulamentul nu prevede nicio excepție de la dreptul la despăgubire atunci când întârzierea este imputabilă forței majore.

În acest context, Verwaltungsgerichtshof (Curtea de Administrație, Austria) a solicitat Curții de Justiție dacă o întreprindere feroviară poate fi descărcată de obligația sa de a plăti despăgubiri atunci când întârzierea este imputabilă forței majore. Curtea de Administrație trebuie să se pronunțe asupra unei acțiuni introduse de transportatorul feroviar austriac ÖBB-Personenverkehr AG împotriva deciziei comisiei de control a rețelei feroviare austriece prin care se impune eliminarea din termenii și condițiile generale a unei dispoziții care exclude orice drept la compensare în cazurile de forță majoră. .

În hotărârea de astăzi, Curtea constată, în primul rând, că regulamentul în sine nu exonerează întreprinderile feroviare de obligația de a plăti despăgubiri în cazul în care întârzierea este imputabilă forței majore.

Curtea constată apoi că Normele uniforme, care scutesc transportatorul de obligația sa de a plăti despăgubiri în cazurile de forță majoră, se referă numai la dreptul pasagerilor de a primi compensații pentru daune sau pierderi rezultate din întârzierea sau anularea unui tren. Pe de altă parte, compensația prevăzută de regulament, calculată pe baza prețului biletului, are un scop foarte diferit, acela de a compensa pasagerul pentru contravaloarea oferită pentru un serviciu care nu a fost furnizat în conformitate cu transportul contracta. Este, de asemenea, o formă standard cu rată fixă ​​de compensare financiară, spre deosebire de cea prevăzută în cadrul sistemului de răspundere stabilit prin Normele uniforme, care necesită o evaluare individuală a prejudiciului suferit. În plus, întrucât aceste două sisteme de răspundere sunt destul de diferite, pe lângă faptul că primesc o compensație cu rată fixă, pasagerii pot solicita, de asemenea, o cerere de compensare în conformitate cu regulile uniforme.

publicitate

În aceste condiții, Curtea constată că motivele operatorului de exceptare de la răspundere în temeiul Regulilor uniforme nu sunt aplicabile în contextul sistemului de răspundere stabilit prin regulament. În această privință, Curtea constată că lucrările de pregătire ale regulamentului indică, fără echivoc, că legiuitorul UE intenționa să extindă obligația de a plăti despăgubiri în cazurile în care transportatorii sunt scutiți de răspunderea lor de a plăti compensații în temeiul normelor uniforme.

De asemenea, Curtea respinge argumentul potrivit căruia normele referitoare la forța majoră prevăzute în dispozițiile privind drepturile pasagerilor care călătoresc prin alte moduri de transport, precum avionul, vaporul, autobuzul și autocarul, sunt aplicabile prin analogie. Întrucât diferitele moduri de transport nu pot fi schimbate în ceea ce privește condițiile de utilizare a acestora, situația întreprinderilor care operează în diferite sectoare de transport nu este comparabilă.

În aceste condiții, Curtea constată că o întreprindere feroviară nu poate include în termenii și condițiile generale de transport o clauză în temeiul căreia este scutită de obligația de a plăti compensații în cazul întârzierii în care întârzierea este imputabilă forței majore.

Trimiteți acest articol: