Conectează-te cu noi

România

România se zguduie după acapararea bipartizană a puterii: Alianța PSD-PNL ridică temeri de lovitură constituțională.

ACȚIUNE:

Publicat

on

Folosim înscrierea dvs. pentru a furniza conținut în moduri în care ați consimțit și pentru a ne îmbunătăți înțelegerea. Vă puteți dezabona în orice moment.

România a pătruns în haos politic în ultima lună, deoarece Partidul Social Democrat (PSD) de guvernământ și Partidul Național Liberal (PNL) au intrat într-o alianță aparent improbabilă, care a stârnit îngrijorări serioase cu privire la un efort coordonat de dezmembrare a instituțiilor democratice ale României, criticii sustinând este o lovitură de stat fără sânge.

Guvernul României, condus de partidul „socialist” al premierului Marcel Ciolacu, se confruntă cu acuzații de erodare a proceselor democratice. Partidele de opoziție și diverse ONG-uri susțin că alegerile comune planificate pentru Parlamentul European și oficialii locali reprezintă un atac la Constituție și o revenire la practicile autoritare.

2024 marchează un an unic în democrația postcomunistă a României. Alegătorii vor fi convocați la urne un record de patru ori, cu alegeri separate pentru Parlamentul European, consilii locale, Parlament și Președinție. Acest maraton electoral intens a stârnit îngrijorări cu privire la oboseala alegătorilor și provocările logistice legate de gestionarea unui volum atât de mare de sondaje.

Soluția potențială? Fuzionarea unor alegeri. Propunerile au inclus combinarea alegerilor locale cu votul europarlamentarului din iunie sau alinierea alegerilor parlamentare cu unul dintre tururile prezidențiale de mai târziu în cursul anului. Aceste consolidări ar putea ușura povara alegătorilor și autorităților electorale deopotrivă. Sau așa susțin partidele de guvernământ.

Cu toate acestea, propunerea de fuziune simultană a alegerilor locale și europene a stârnit indignare. Oponenții susțin că o astfel de mișcare nu ține cont de procedurile electorale stabilite și subminează dreptul fundamental al românilor de a-și exprima liber voința la urne. Aceștia atrag atenția asupra jurisprudenței consacrate a Curții Constituționale, care interzice modificările grabnice ale legislației electorale în anii electorali.

Alegerile locale ar fi trebuit să aibă loc inițial în septembrie, dar odată cu ultimele modificări electorale, cetățenii vor fi chemați să-și voteze reprezentanții locali în iunie. Criticii spun că acest lucru ar crea haos administrativ în țară, întrucât România va avea un sistem paralel de primari și consilieri orășenești, cu funcționari de guvernământ care servesc în același timp cu aleșii timp de aproape 3 luni.

În plus, au fost exprimate îngrijorări cu privire la angajamentul guvernului față de obligațiile internaționale, precum Codul de bune practici în materie electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin lege, sau Declarația Universală a Drepturilor Omului.

publicitate

România este semnatară a tratatelor care susțin rolul esențial al alegerilor libere în democrațiile funcționale. Criticii susțin că organizarea de alegeri comune contrazice direct aceste angajamente, în principal pentru că complexitatea operațiunilor de vot poate duce la excluderea alegătorilor care, independent de voința lor, nu vor putea vota în termenul legal existent.

Analiştii rămân împărţiţi în privinţa motivaţiilor din spatele acestei alianţe puţin probabile PSD-PNL şi asupra modificărilor ulterioare aduse legilor electorale existente. Unii indică semnalarea cifrelor sondajelor atât pentru PSD, cât și pentru PNL, sugerând o încercare disperată comună de a se asigura că partidele vor rămâne la putere. Alții speculează cu privire la potențialul unor înțelegeri din spate, cu promisiuni de imunitate față de acuzațiile de corupție sau poziții lucrative ale guvernului.

Sondajele prevăd o ascensiune dramatică a partidului de dreapta AUR la viitoarele alegeri din România. Analiştii sugerează că AUR ar putea depăşi atât Partidul Naţional Liberal, partenerul junior al coaliţiei de guvernământ, cât şi Partidul Socialist Democrat, devenind cel mai mare partid din România. Deși este puțin probabil ca AUR să se alăture următorului guvern, influența tot mai mare a partidului i-a făcut pe unii oameni să speculeze că efortul coordonat de modificare a legilor electorale a fost menit să blocheze AUR să amenințe coaliția PSD-PNL de guvernământ.

În timp ce România se îndreaptă la urne, un lucru este cert: comunitatea internațională trebuie să rămână vigilentă în apărarea democrației și asigurarea răspunderii în țară. Faptul că Uniunea Europeană a păstrat tăcerea cu privire la această problemă este îngrijorător, dar va trebui să așteptăm și să vedem ce se întâmplă în următoarele săptămâni.

Trimiteți acest articol:

EU Reporter publică articole dintr-o varietate de surse externe care exprimă o gamă largă de puncte de vedere. Pozițiile luate în aceste articole nu sunt neapărat cele ale EU Reporter.

Trending